Archive for the “România mea!” Category

Dialog neconvențional

- Hei, mă din casă !

- Cine ?

- Tu !

- Eu ?

- Păi cine !

- Ce-i ?

- Cum ce-i ?

- Păi ce-i ?

- Ai o scrisoare !

- Cine, mă ?

- Tu.

- Eu ?

- Păi cine.

- Ad-o-ncoa !

- Ce, mă ?

- Scrisoarea.

- Ce scrisoare ?

- Ştiu eu ce scrisoare ?

- Trebuie să plăteşti !

- Ce, mă ?

- Cum ce ?

- Ce să plătesc ?

- Porto.

- Cine ?

- Tu.

- Eu ?

- Păi tu.

- Ce porto, mă ?

- Iaca, porto.

- Cum aşa ?

- Păi, ştiu !

- Nu-i plătită ?

- Ce ?

- Scrisoarea.

- Ehei !

- Cum ehei ?

- Ai să dai, măi !

- Ce ?

- Bani.

- Ce bani ?

- Porto.

- Cît, mă ?

- Ce cît ?

- Cîţi bani, mă ?

- 15.

- Cum 15 ?

- Păi ! Dar de ce, mă ?

- Nu ştiu.

- Iaca 15.

- Aşa.

- Ei, dă-mi-o !

- Ce, mă ?

- Scrisoarea.

- Ce scrisoare ?

- Care ai adus-o.

- Eu, mă ?

- Păi cine ?

- N-am adus-o.

- Păi cum ?

- Nu-i la mine.

- Asta-i !

- Cum asta-i ? Unde-i, mă ?

- Cine ?

- Scrisoarea.

- La primărie.

- Ba la dracul ! Ba, aşa.

- Păi, cum ?

- Să te duci să ţi-o iei.

February 10, 2010 Post Under Comercial, Fantezii, Internet, România mea!, Scrisori, Umor - Read More

Să-mi fie cu iertare

Știu că ninsorile astea fac multe probleme autorităților, oamenilor care abia ajung la serviciu, elevilor și studenților, bătrânilor dar mai ales nevoiașilor de pe străzi, dar eu mă bucur când mă uit pe geam și văd că ninge. Mă bucur când văd că s-a prelungit codul portocaliu pentru că asta înseamnă ninsoare. Îmi place când văd totul alb. Asta poate și pentru motivul că nu se mai vede mizeria orașului, însă cel mai mult îmi place când văd totul alb pentru că îmi vin în minte iernile din trecut când totul era alb. Străzile în special, iar copiii se bucurau că nu îi mai deranjează nicio mașină în timp ce se dăteau pe derdeluș în mijlocul străzii. Și nu orice derdeluș. Un derdeluș lung de vreo 15 metri în care îți făceai freza, iar după ce derdelușul era desăvârșit în urma aruncării apei pe zăpadă, urma binemeritata bătaie cu zăpadă după ce făceam cazemate pe care bineînțeles le stropeam cu apă pentru a îngheța și a fi rezistente în războiul care urma să înceapă.  Să-mi fie cu iertare dar eu mă bucur când văd străzile albe și orașul acoperit de alb. Măcar iarna Bucureștiul pare că e un oraș frumos :P

February 7, 2010 Post Under Amintiri, Bucureşti, Copilărie, Realităţi, România mea! - Read More

Cinism la nivel înalt

Nu ştiu care a fost în ultima vreme lucrul de care aţi auzit voi vorbindu-se cel mai mult, dar eu unul oriunde mă aflam auzeam vorbindu-se despre Haiti. La TV, pe Internet, în maşină la radio,  la biserică, în ziare, pe stradă, oriunde mă aflam auzeam despre Haiti. Astăzi însă în timp ce mă uitam pe Realitatea TV pur şi simplu am avut o stare de scârbă din mai multe motive. Prima dată în timp ce vedeam imaginile am observat un lucru la care nu m-am gândit până azi. Alimentele erau aruncate din avion ca la nişte animale apoi nişte “oameni” se uitau ce frumos se bat săracii oameni pe mâncare doar doar or să mai reziste câteva zile. Pur şi simplu oameni ăştia sunt trataţi aşa intenţionaţ. Un subiect de presă care se vinde bine. De ce ar interveni pentru calmarea şi rezolvarea problemelor când le pot menţine şi să aibă mai mult timp subiecte de ştiri. Dacă ar interveni cum trebuie şi toate ar intra pe un făgaş normal în cel mai scurt timp, nu ar mai avea despre ce să scrie, aşa că haosul trebuie accentuat pentru venituri mai mari.

De altfel, eu unul nu ştiu să fie vreo situaţie unde americanii au intervenit şi au rezolvat problemele. Americanii au reţeta perfectă pentru instaurarea haosului. Un haos din care ei au de câştigat iar restul nu contează. În cazul în care nu aţi observat că tot haosul din Haiti este comandat şi întreţinut, vă rog ca data viitoare când veţi vedea imaginile la Tv, să vă uitaţi mai atenti. Ca o dovadă de cinism desăvârşit mi s-a părut atitudinea plină de tupeu a celor de la Realitatea care după ce au difuzat imaginile din ţara haosului, au difuzat nişte imagini care nu mai au nevoie de comentarii. Imediat după reportajul din Haiti au urmat imagini de pe vase de croazieră. O dovadă de ironie crasă. E ca şi cum te-ai duce la o înmormântare, susţii un speach care să îi facă pe toţi să plângă apoi te opreşti brusc şi spui: apropo, v-am arătat pozele din concediu?

Dacă mai era nevoie de o dovadă că lumea asta a luat-o razna cred că asta i-a pus cireaşa de pe tort. Mi se pare incredibilă o asemena atitudinea într-un secol plin de “umanitate” după părerea unora.

January 31, 2010 Post Under Internet, Realităţi, România mea!, Scrisori - Read More

Am asigurare, ce părerea mea!

Se spune într-o reclamă pe la televizor că lucrurile bune se întâmplă doar persoanelor responsabile. Responsabile de ce? De accidente? :roll: Prea multe nu vreau să spun acum, aşa că o să vă las pe voi să citiţi, (dacă o să reuşiţi), următoarea declaraţie făcută de “SUSEMATU”. Declaraţia în cauză a fost primită de una din filialele UNIQA ASIGURĂRI.

P.S: Eu acum mă întreb: câte clase o fi având respectivul om? Dacă avea măcar 4 clase putea să formuleze o declaraţie de 10 rânduri în aşa fel încât să poată fi descifrată cu uşurinţă 8-O

January 29, 2010 Post Under Internet, Realităţi, România mea!, Umor - Read More

Scrisoare către Moş Crăciun

Scrisoarea lui Mircea Geoană către Moş Crăciun

Dragă Moş Crăciun. Îţi scriu cu o adâncă părere de rău şi o doză mare de supărare bine întemeiată. Vreau să te anunţ încă de la începutul acestei scrisori că oficial mi-am băgat piciorul în ele de sărbători. De ce? Simpul… ai fi putut vorbi cu fratitu şi să îi spui să mă pună preşedinte de 6 decembrie, sau măcar să nu îmi facă o farsă şi să par prostănac, (nu că nu aş fi, dar măcar să nu se ştie). Totuşi să ştii că îţi mai ofer o şansă. Aş vrea ca în seara asta să mă culc prostănac şi mâine să mă trezesc preşedinte.  Te atenţionez că dacă şi de data asta dai greş îţi promit că am să pun panouri în toată ţara prin care o să te fac de râs. Mai mult o să lansez pe internet petiţii prin care lumea să te înlocuiască cu Nicolae Guţă.  Nu îţi dezamăgii copiii naivi care încă mai cred în tine.

P.S: Sper să mă iei în seamă pentru că asta nu este o glumă.

Semnat: Mircea Geoană!

Scrisoarea lui Traian Băsescu către Moş Crăciun

Dragă găozarule….ăă..Moş Crăciun. Îţi scriu cu recunoştinţă şi aş dori să îţi mulţumesc că ai vorbit cu fractu ăl mai mic şi l-ai convins să-mi mai dea un mandat în fruntea ţării, (încă nu ştiu ce fel de ţară e asta dar îţi mulţumesc oricum). Mai vreau să ştii că mi-ai câştigat toată simpatia văzând în ce fel mi-a oferit noul mandat. A fost cel mai  frumos moment din viaţa mea când am râs de Geoană. Apropo de Geoană…cred că ţi-a scris deja înaintea mea (aşa e el: aşteaptă să îi cadă din cer mintea). Nu ştiu ce ţi-a scris, dar dorinţa mea de 25 decembrie este să nu îi citeşti scrisoarea şi să-l laşi şi anul ăsta de căruţă…hă hă. Să mai râd de el încă o dată ar fi cadoul ideal de sărbători. Era să uit. Crezi că ai putea să scoţi ţara din criză şi să le închizi la ăştia gura când se iau de Udrea? Nu de alta, dar ăştia nu cred că or să se descurce cu criza şi cine ştie unde mai ajungem la anul.

P.S: Ai putea să îi aduci lui fie-mea un manual de gramatică a limbii române? Datorită  succesurilor nu a avut timp de şcoală. Merci Moşule şi nu uita: eşti cel mai tare!

Semnat: Băse…sunt perfect!

Scrisoarea lui Gigi Becali către Moş Crăciun

Ăhăhăhăhă. Băi Moşule. Ia zi…ce cadou vrei de sărbători? În cazul în care te-a atins criza vino pe la palat şi îţi dau eu cadouri pentru copii. Însă vezi că am o rugăminte. Am încercat eu să cumpăr Steaua ca să obţin voturi, dar proştii ăştia s-au prins şi nu m-au votat. Ce te rog eu pe tine: dacă îţi dau cadourile tu să le convingi pe hahalerele alea să mă voteze şi suntem chit. Fii atent că dacă sari peste scrisoarea mea, îl pun pe Zmărăndescu să te prindă şi te sechestrez la palat. Găsesc eu un motiv ca să îl fentez pe judecător aşa cum i-am fentat şi pe ăia de la D.N.A. Ştiu că mă pot baza pe tine aşa că te aştept diseară pe la palat înainte să începi să împarţi cadourile şi negociem.

P.S:Ţi-am păstrat un loc de parcare lângă Maybach.

Semnat: Războinicul luminii.

+ Later Update: cu dedicaţie pentru Danye :P

Scrisoarea lui Moş Crăciun către Sorin Oprescu

Dragă Sorine, am văzut că tu anul ăsta nu mi-ai mai scris nicio scrisoare aşa cum făceai până acum în fiecare an. Înţeleg să fi supărat pe mine dar măcar ca să mă saluţi puteai să trimiţi o scrisoare. Uite, ca să vezi că eu am încercat să te ajut cu alegerile astea în decembrie o să îţi explic câteva amănunte. Eu am încercat şi aproape reuşisem să te duc în turul doi, dar campania ta electorală nu a fost chiar ceea ce mi-aş fi imaginat în dreptul tău. Simbolul ăla evreiesc ales de tine mă ducea cu gândul mai mult la India decât la un concurent serios la controceni. Alt amănunt este că oricât aş fi încercat eu, tu ca medic nu ştiu cât de mult ai fi reuşit să faci pentru ţara asta şi aşa rătăcită în propria ei minte. Cel mai potrivit dicton pentru o campanie electorală ar fi fost “am să tai în carne vie” şi nu ştiu în ce măsură era inspirat. Legat de turul doi: să ştii că aveai şanse mari să ajungi dacă nu făceai imprudenţa de a merge la Robert Turcescu în emisiune. Era clar că te-ai dus ca mielul la tăiere. Altă mutare proastă pe care tu ai făcut-o a fost proasta ideea de a copia parcursul lui Băsescu spre Cotroceni. Mai întâi primar şi apoi la scurt timp să concurezi pentru preşedenţie. Gluma asta nu ţine de 2 ori din păcate. Aşa că nu mai fi supărat pe mine că te superi degeaba. Promit că dacă la anul îmi scrii din nou aşa cum o făceai mereu, o să te las să fi şi tu preşedinte pentru o noapte.

P.S: Dacă nu îmi răspunzi trimit D.N.A.-ul pe urmele tale.

Semnat: Moş Crăciun cel bun şi iubitor.

December 24, 2009 Post Under Comercial, Fantezii, Internet, România mea!, Umor - Read More